Servicii

Psihoterapia individuală este un proces de conștientizare și de înțelegere  a ceea ce se întâmplă în lumea noastră psihică, dar și de însușire a unor abilități de reglare emoțională privind aceste conținuturi psihice.

Abordare psihoterapeutică pe care o practic este una de tip psihodinamic, adică vom căuta să înțelegem cum conținuturi inconștiente (gânduri și emoții) alcătuiesc motorul actiunilor și manifestărilor din present. Vom explora conflictele interne, experiențele din copilărie și relațiile interpersonale pentru a înțelege dificultățile emoționale. Relația terapeutică va constitui cadru pentru a reflecta asupra trecutului și legăturii acestuia cu relațiile prezente. Procesul nu este unul liniar, ci se bazează pe asocieri libere, încurajând inconștientul să se facă cunoscut într-un cadru de siguranță emoțională. Odată manifestat și înțeles, putem crea spațiu pentru noi interpretări și noi eperiențe emoționale.

Terapia prin joc este o abordare terapeutică care pornește de la teoria că jocul este modul natural de exprimare al copiilor. Acest tip de terapie oferă copiilor un mediu sigur și creativ în care să exploreze stările lor emoționale. Prin intermediul jocului, copiii pot exprima și procesa sentimente și experiențe dificile, dar și să le ofere o finalitate reparatorie. Un aspect esențial al terapiei prin joc este construirea unei relații de încredere între terapeut și copil, care să ofere suportul și siguranța necesare pentru explorare și vindecare.

Această formă de terapie este, în general, destinată copiilor cu vârsta până în 10 -11 ani, deși poate fi adaptată și copiilor mai mari sau celor cu diverse întârzieri de dezvoltare.

Abordarea terapeutică prin joc implică atât elemente de directivitate, în care terapeutul ghidează și structurează jocul, cât și elemente de non-directivitate, în care copilul are libertatea de a alege jocurile prin care își exprimă gândurile și emoțiile. Alegerea între aceste două abordări depinde de etapa procesului terapeutic, particularitățile copilului și problema cu care vine la terapie.

De asemenea, terapia prin joc are în vedere dimensiunea Conștient-Inconștient în timpul jocului. Copiii pot avea jocuri direct legate de problema lor, indicând un nivel mai mare de conștientizare, sau pot rămâne la nivel inconștient, ceea ce arată că au nevoie de o "distanță" și protecție față de gânduri și emoții dureroase legate de problema lor sau nu au încă limbajul pentru a le exprima.

Abordare terapeutică pe care o practic are la bază mai multe teorii psihologice: teoriile dezvoltării, teoria atașamentului, teorii psihanalitice și alte teorii psihodinamice etc.  

În abordarea copiilor cu dificultăți legate de neurodezvoltare și nu numai, folosesc principiile terapiei DIR Floortime. DIRFloortime este un model terapeutic dezvoltat de Dr. Stanley Greenspan, care se concentrează pe dezvoltarea individuală a copilului, ține cont de diferențele individuale și folosește relația ca instrument principal. Acest model pune accent pe stimularea dezvoltării sociale, emoționale și intelectuale a copiilor, luând în considerare modul în care aceștia percep și interacționează cu mediul.

Dacă citiți despre acest serviciu, atunci probabil că vă doriți să înțelegeți mai bine ce se întâmplă cu copilul dumneavostră în anumite situații sau trăiți unele nesiguranțe legate de modul cum vă raportați la el. Poate că sunteți preocupat de sterile emoționale pe care le trăiți în relație cu copilul și v-ați dori să puteți face altfel cu copilul de cum au putut face părinții dumneavoastră. Posibil să trăiți unele nesiguranțe în legătură cu îndeplinirea etapelor în dezvoltarea copilului dumneavoastră sau pur și simplu doriți să susțineți dezvoltarea sănătoasă și armonioasă a acestuia.

În acest sens, consilierea parentală își propune să fie un proces de înțelegere a nevoilor pe care le trăiește și le manifestă copilul, dar și ale părintelui în relație cu el. Într-un spațiu de siguranță, imi propun să fiu un însoțitor și un sprijin în acest proces.  

În general, consilierea parentală urmărește:

• Înțelegerea copilului din perspectiva etapelor de dezvoltare și a nevoilor lui în relație cu mediul;
• Dezvoltarea unei capacități de înțelegere și a unor abilități de abordare a problematicilor cu care se confruntă copilul: agresivitate, timiditate, fobii, conflict între frați etc;
• Îmbunătățirea calității relațiilor între membrii familiei;
• Dezvoltarea unui spațiu sigur pentru părinți unde își pot exprima preocupările legate de rolul de părinte și pot primi sprijin emoțional în gestionarea acestor emoții;
• Dezvoltarea unui mediu de familie care favorizează creșterea armonioasă.